Spectacol Stihuri și cântări
In data de 13 octombrie, a avut loc spectacolul Stihuri si Cantari. Au participat trei actori de la Teatrul National (Magda Catone, Ana Calciu si Tomi Cristin), alturi de copii din parohia Bastistei si de la alte parohii din Bucuresti.
Familia Mănciulescu a donat Bisericii Batiște, la jumătatea veacului al XVIII-lea, un teren de trei stânjeni. Pe acest teren Gheorghe Mănciulescu a construit între 1791 și 1793 o școală pentru copiii săraci, după cum se menţionează într-o condică a Mănciuleştilor: „Pe cei trei stânjeni ce arătăm mai sus că vin pe lângă ulucile bisericii, cade o casă ce e făcută de Mănciulescu și școală unde învață copiii de pomană; dar toată această casă a școalei nu cade numai pe acei trei stânjeni, ci calcă cîtvași și din celălalt loc”.[1] Tot în acest document se consemnează și mărturia lui Grigore lefegiu sin Matei, care spune că „dinaintea bisericii s-au făcut de Mănciulescu o școală în care învață copiii de pomană”[2]. Matei Cazacu și pr. Nițișor Cazacu susțin că nu ar exista mărturii despre dascălii acestei școlii, totuși ei consideră că un anume dascăl Barbu, copist de manuscrise[3] și fost sfătuitor al lui Gheorghe Mănciulescu, ar fi putut fi primul dascăl al acestei școli. Tot cei doi autori ai monografiei consideră că localul școlii ar fi putut fi casa ce apare într-un desen din anul 1813, realizat de Ioan sin Dobre, cojocar din mahalua Batiștei şi cântăreţ al bisericii.[4] Se pare că această școală își va înceta existența după anul 1813, când familia Mănciulescu nu se mai îngrijea de biserică. Parohia Batiștei a contribuit activ la modelarea istoriei moderne a țării noastre. Preoții Bisericii Batiștei au luat parte, alături de alți preoți bucureșteni, la revoluția de la 1848. Printre aceștia documentele amintesc pe preotul Gheorghe, ierodiaconul Chesarie, preotul Costache.[5] De asemenea, în conformitate cu o catagrafie din anul 1838 se poate constata că la Parohia Batiștei, în afară de preoții bisericii, locuiau săraci, orfani și văduve, ceea ce arată deosebita preocupare a preoților slujitori pentru activitățile filantropice orientate în special spre cei marginalizați.[6]
În cadrul Parohiei Batiştei se desfăşoară diferite activităţi social-filantropice: la sfârşitul fiecărei Sfinte Liturghii, Comitetul parohial oferă hrană credincioşilor cu posibilităţi materiale reduse, iar la fiecare hram se oferă o gustare tuturor credincioşilor prezenţi; Consiliul parohial acordă ajutoare în bani şi medicamente persoanelor bolnave, care au nevoie de îngrijire medicală deosebită; de sprijin financiar beneficiază şi familiile cu situaţie materială precară şi cu mulţi copii; împreună cu elevi ai şcolilor din raza parohiei se colectează haine şi jucării pentru copiii din familiile nevoiaşe.
În anul 2015 Parohia Batiștei a reușit să reintre în posesia unei clădiri comodatată anterior pe o durată de 49 de ani, ceea ce îi va permite în viitor o implicare mai susţinută în activități administrative, educaționale și social-caritative.
[1] Condica Mănciuleștilor, nr. 58, vezi Matei CAZACU şi pr. Niţişor CAZACU, Istoricul Bisericii Batiște …, p. 807.
[2] Matei CAZACU şi pr. Niţişor CAZACU, Istoricul Bisericii Batiște …, p. 807.
[3] STREMPEL, Gabriel, Copiști de manuscrise românești până la 1800, vol. I, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1959, p. 19.
[4] Matei CAZACU şi pr. Niţişor CAZACU, Istoricul Bisericii Batiște …, p. 807.
[5] Arhiva Protoieriei „Plășii de Sus”, dosar 14/1851, f.1 la Matei CAZACU şi pr. Nițișor CAZACU, Istoricul Bisericii Batiște …, p. 810.
[6] Arhivele Statului, Bucureşti, Catagrafii, nr. 83; Matei CAZACU şi pr. Nițișor CAZACU, Istoricul Bisericii Batiște …, p. 810.