ARHITECTURA BISERICII BATISTEI
În prima jumătate a secolului al XIX-lea nu avem foarte multe date despre biserică. Nu se cunoaște dacă biserica a suferit stricăciuni după cutremurul din 1802. Matei şi Niţişor Cazacu, în monografia[1] lor arată că biserica nu a avut de suferit la incendiul din 1804 și nici la „focul cel mare” din 1847, cum greșit au preluat unii istorici după afirmațiile savantului Nicolae Iorga. Biserica a cunoscut de-a lungul timpului mai multe intervenții, după cum urmează: în anul 1860, apoi în 1883, 1899, 1906, care s-au soldat cu închiderea pridvoului și refacerea turlelor. În anul 1938, biserica a fost din nou restaurată, ocazie cu care au fost regăsite și refăcute multe din elementele arhitecturale originale, care fuseseră, în mare parte, acoperite cu straturi de tencuială și adaosuri de zidărie.[2]
Biserica Batiștei are planul treflat, cu pridvor, pronaosul fiind supralărgit. Biserica are două turle, cea din faţă servind de turn-clopotniță. Absidele sunt semicirculare la interior și pentagonale la exterior. Pridvoul a fost refăcut și se sprijină pe două coloane groase care încadrează intrarea, pe cîte două la colțuri și pe alte două angajate în zid. N. Stoicescu consideră că biserica seamănă foarte mult cu biserica Stavopoleos, pe când Lucia Stoica și Ionescu Neculai consideră că biserica se aseamănă cu bisericile Kretzulescu, Flămânda, Foișor etc.[3]
Pronaosul este mărginit de ziduri groase, care preiau greutatea clopotniței și este acoperit cu o calotă sferică turtită, ce se descarcă pe două perechi de arce dublouri.
În 1938, cu ocazia lucrărilor de restaurare, au fost regăsite importante elemente arhitectonice originale, care fuseseră acoperite cu straturi groase de tencuială ori cu adaosuri de zidărie. Biserica a fost restaurată după modelul original ultima dată în anii ’90, prin osteneala preotului Mircea Despoiu, când s-au construit si stâlpii care separă pronaosul de naos şi s-a consolidat arhitectura cu centuri şi grinzi de beton.
[1] Matei CAZACU şi pr. Niţişor CAZACU, Istoricul Bisericii Batiște …, p. 807-808.
[2] Lucia STOICA, Neculai IONESCU-GHINEA, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București …, p. 37.
[3] Nicolae STOICESCU, Repertoriul bibliografic al monumentelor feudale din București, Editura Academiei Republicii Populare Române, București, 1960, p.176; Lucia STOICA, Neculai IONESCU-GHINEA, Enciclopedia lăcașurilor de cult din București …, p. 38.