Pictura Bisericii Batistei

Lăcaşul este tipic pentru arhitectura româneas­că din secolul al XVIII-lea. La exterior este împărţit în două registre de un brâu de piatră. Registrul inferior prezintă arcade în acoladă, iar pe cel superior sunt pictate medalioane cu chi­puri de sfinţi şi prooroci. Pe faţada de vest, în trei cadrane pătratice, apar cele trei sfinte care ocrotesc biserica: Sfânta Ana, Sfânta Cuvioasă Parascheva şi Sfânta Muceniţă Paraschevi. Lateral, de o parte şi de alta, sunt două medalioane înfăţişându-i pe Sfinţii Apostoli Petru şi Pavel. Medalioanele pătrate sunt un ele­ment rar in arhitectura bisericească. Pictura, în mare parte, este originală, datând din 1763.

Pridvorul este împărţit în două calote, având zugrăvit pe Iisus Hristos în cea nordică şi pe Sfântul Ioan Botezătorul în cea sudică. Iisus este reprezentat cu chip de copil şi binecuvân­tând. În jurul chipului Său sunt zugrăvite 10 medalioane ce înfăţişează chipuri de apostoli, iar în pandantive sunt simbolurile celor patru evanghelişti. Pe arcurile care susţin calota sunt zugrăvite câte cinci medalioane cu chipuri de sfinţi. În partea inferioară a acestor arcuri, apar decoraţii cu motive vegetale, accentuând influ­enţa populară.

Calota sudică a pridvorului îl reprezintă pe Sfântul Ioan Înainte Mergătorul, iar registrele superioare ale peretelui estic înfăţişează Judecata de Apoi. Lipseşte focul Gheenei, iadul şi ima­ginea drepţilor, fiind reprezentat numai Iisus Hristos ca Judecător al lumii.

Registre inferioare ale peretelui estic al pridvo­rului cuprind scene din vieţile celor două Sfinte Parascheva, protectoare ale bisericii. Pe pereţii de nord şi de sud ai pridvorului, în imediata apropiere a colţului format cu peretele de est, sunt chipurile celor două sfinte: pe peretele de nord Sfânta Muceniţă Paraschevi, iar pe cel su­dic Sfânta Cuvioasă Parascheva.

Pronaosul bisericii se încadrează într-un tip de decoraţie a bisericilor muntene. În calota prona­osului este zugrăvită Sfânta Fecioară cu Iisus pe braţul stâng, înconjurat de îngeri. În partea de jos a pereţilor sunt reprezentaţi sfinţi călugări. Pictura naosului are ca teme principale minuni­le Mântuitorului şi patimile Sale. La baza cilin­drului turlei se poate observa un fragment din Liturghia îngerească.

Pictura în frescă are o deosebită valoare artistică şi se înscrie în stilul bizantin din a doua jumăta­te a secolului al XVIII-lea în Muntenia. De ace­ea se poate afirma că, în linii generale, se asea­mănă programului iconografic de la bisericile Stavropoleos şi Sfântul Ştefan din Bucureşti. Biserica Batiştei a fost ridicată în plină epocă fanariotă, de aceea elementele decorative din Orient au influenţat şi au oferit o notă exotică, cu ornamentaţie uneori deosebit de abundentă.

Zugravul din 1763, autor necunoscut, a fost indiscutabil un meşter talentat, care a introdus elemente personale în redarea scenelor şi a chi­purilor, reuşind să creeze portrete remarcabile de sfinţi, atât ca expresie cât şi prin bogăţia de culori şi nuanţe întrebuinţate.

Nu se cunoaşte autorul picturii. Se presupune că a fost un ucenic al lui Pârvu Mutu. Frescele originale din anul 1764 au fost acoperite, la restaurarea din 1883, cu pictură în ulei.

La restaurarea din anul 1940, pictorul Ioan Mihail a curățat pictura în ulei revenind la cea originală.

După anul 1989 biserica a fost restaurată integral – structură de rezistenţă şi pictură. Pictura bisericii a început a fi restaurată de cunoscutul prictor Viorel Grimalschi și a fost finalizată de Gabriela Bilțiu. Lucrările s-au încheiat în anul 1999, iar în anul 2002 biserica a fost resfinţită de Preafericitul Părinte Patriarh Teoctist.

Catapeteasma bisericii şi uşile împărăteşti sunt din lemn sculptat. Icoana hramului a fost re­alizată de pictorul Ioanid, în anul 1833, şi are o frumuseţe aparte. Ea reprezintă pe cele trei ocrotitore ale bisericii: în centru este înfăţişa­tă adormirea Sfintei Ana, iar de o parte şi de cealaltă Sfânta Muceniţă Paraschevi şi Sfânta Preacuvioasă Parascheva.